12 octombrie 2016

Homeschooling - cancan sau o nevoie a societatii actuale?

Am auzit prima oara de homeschooling acum aproximativ 8 ani citind un blog (www.poraquiporalla.com) al unor romani stabiliti in Franta care au decis sa vanda tot si sa plece sa vada lumea impreuna cu cei trei copii ai lor cu varste cuprinse, la acel moment, intre 14 luni si 7 ani si jumatate. In cadrul postarilor de pe blog, parintii povesteau despre calatoriile pe care le faceau dar si despre homeschooling, varianta pe care o alesesera pentru ca cei mici sa beneficieze de studiile necesare varstei lor. Din articolele lor am ramas placut surprinsa sa descopar ca in Franta exista un centru national de educare la distanta (sau scoala publica prin corespondenta), centru la care si parintii, Dan si Marilena Pouzet, si-au inscris pustiul in varsta de 7 ani si jumatate. Manualele aferente clasei a II-a, pentru materiile limba franceza, matematica, engleza, descoperirea lumii, viata civica, arta grafica, muzica, le erau trimise de acest centru la o adresa fixa de unde parintii le ridicau. La randul lor, parintii, trebuiau sa trimita, tot prin posta, la fiecare 3 saptamani, lucrarile de control pentru toate materiile din lista iar cel care le corecta nu era un computer ci o persoana reala, un profesor. Se pare ca din experientele familiilor franceze care au calatorit in acest fel in jurul lumii, orele de "scoala" nu dureaza mai mult de 2 ore pe zi dar este un invatamant intens si personalizat pe capacitatile si ritmul copilului. Nu se compara cu clasa de 34 de elevi unde daca copilul este deasupra nivelului clasei se plictiseste, iar daca este dedesubt, esecul scolar este asigurat. Rezultatul scolii in familie, in acest tip de calatorie, a dat numai rezultate foarte bune, toti copiii fiind reintegrati, la sfarsitul calatoriilor, perfect in invatamantul normal cu pana la 2 ani avans pentru varsta lor.
Mi-a placut foarte mult ce au declarat parintii Pouzet si anume ca "... insasi calatoria va fi scoala copiilor. Dorim sa incercam sa facem sa dispara limitele in timp ale scolii. Scoala nu va fi asociata cu clopotelul, bancuta, autoritatea profesorului. Viata insasi este scoala, din tot ce vor trai in fiecare zi vor invata fara a-si da seama."
Urmarindu-le blog-ul pe parcursul celor 2 ani de calatorii, am realizat ca cei trei copii au invatat geografia si istoria la fata locului, limbile straine interactionand cu localnicii din locurile vizitate, matematica numarand cerul plin de stele din diferitele locuri unde campau, arta - pictand minunatiile pe care lumea asta mare le are de oferit. Cel mai important insa, zic eu, au invatat o lectie mult mai valoroasa si anume ca lumea nu se reduce la viata traita in conformitate cu normele unei societati, viata adevarata inseamna libertate, cunoastere, descoperire, curaj.

Sunt convinsa ca daca persoanele care au adus in fata societatii noastre notiunea de homeschooling nu erau niste vedete, nici pana in momentul de fata nimeni nu s-ar fi deranjat sa faca atata valva in jurul acestui subiect. Inca nu inteleg, asa cum am spus si in titlu, daca homeschooling-ul in Romania este cancan sau o nevoie a societatii actuale. Spun cancan deoarece sunt uimita de cat de mult accent pune presa, chiar la aproape doua luni de la lansarea subiectului, pe felul in care Dana Nalbaru si Dragos Bucur isi educa fiica. Stiri de genul "Dana Nalbaru face homeschooling cu fiica sa la cumparaturi" sau "Familia Bucur isi educa fiica la film" sau altele de gen, ne bombardeaza zilnic in feed-ul de stiri in loc sa vedem mai bine articole in care se prezinta notiunea de homeschooling la nivel mondial, sa vedem cum fac alte tari mai educate si de cand fac ei asta si uite totusi ca au generatii de copii cu rezultate exceptionale sau, de ce nu, sa vad stiri despre dezavantajele homeschooling-ului insa, bineinteles, argumentate.

Cei de la MKOR Consulting, o agentie de cercetare si studii de piata, s-au gandit sa faca un studiu online despre fenomenul homeschooling. Se pare ca marea majoritate a respondentilor - 95% - au auzit despre homeschooling, iar 73% stiu despre existenta scolilor-umbrela. Din intregul studiu reiese un interes ridicat pentru luarea in considerare a homeschooling-ului ca alternativa pentru educarea copiilor. Daca sunteti interesati de rezultatele studiului, le puteti accesa AICI.

Mie, personal, mi-ar placea sa stiu ca exista mai multe variante de invatamant pentru copiii nostri. Mi-ar placea sa incercam ca si popor sa fim mai deschisi catre nou si sa avem o apetenta mai mare pentru diversitate. Sa fim mai intelegatori si sa privim spre viitor. Sa iesim din cutumele ultimilor 30-50 de ani si sa vedem lumea actuala cu ochii larg deschisi. Sa traim viata, nu sa ne traiasca ea pe noi, si asta sa le insuflam si copiilor nostri.

In final cred ca pot raspunde si la intrebarea din titlu. Homeschooling-ul este o nevoie a societatii actuale insa, din pacate, tratata doar ca un cancan.



0 comentarii:

Trimiteți un comentariu