12 noiembrie 2012

Mainile care se tin... de mana

Cand fiul meu si-a tras mana din mana mea, semn ca a devenit destul de mare ca sa ne mai tinem astfel, m-am intristat. Timpul a trecut in fuga transformand o mana micuta, cu palma pufoasa, intr-o mana de aproape adolescent. Dar m-am bucurat pentru mana aceea. In curand va gasi alte maini pe care le va cuprinde cu dragoste. Undeva, pe sub banca de la scoala, sau intr-o sala de cinematograf intunecata, sau pe o alee dintr-un parc.

Cand a fost ultima data cand ai tinut pe cineva de mana? Atatea emotii printr-o simpla atingere.

Cand e vorba de ea/el, uneori e chiar mai mult decat a face dragoste. E inceputul dragostei. E gestul a tot ceea ce poate fi. Uneori se transforma in promisiunea a tot ceea ce poate dainui. Alteori nu. Ramane doar amprenta unei amintiri in palma ta.

Ma uit la mainile tatalui meu: sunt cele mai frumoase maini de barbat pe care le-am vazut. Imi place sa dau noroc cu el de fiecare data cand il vad! Atingerea aceea imi transmite intotdeauna un sentiment de siguranta.
Cand vad mainile mamei, imi vine sa o iau pe fiecare in parte si sa o tin intre mainile mele, ca un gest de protectie. Sunt mainile care au tinut mainile a zeci de copii pe care i-a crescut si invatat. Sunt definitia mainilor de mama!

Mult timp am fost prea “ocupata” (ca sa nu zic ignoranta) sa dau importanta “mainilor care se tin de mana”. Pana intr-o zi cand am realizat cu adevarat ce energie se descarca prin aceasta atingere. Si cat de multe poti transmite, cand tii pe cineva de mana. Cand il tii cu adevarat. Am regasit si celelalte amprente.
Una recenta? Am trecut linia de final a cursei de semimaraton crezand ca am sa lesin din cauza efortului sprintului de final, cand o mana energica mi-a luat mana si astfel am terminat, fara sa cad. Era prietena mea. E o amprenta draga in palma mea.
Si fiului meu ii mai place inca sa ma tina de mana, dar nu cand il vad colegii de scoala. Ma bucur inca de momentele astea:) .
Imi amintesc si de altele. Sentimente intiparite in palmele mele!

Nu uitati sa va tineti de mana! Sa nu va pierdeti… amintirile!


Autor: Ada Bucur – antrenorul tau pentru o viata sanatoasa (www.fiiok.ro)

Cititi si alte articole similare:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu