22 septembrie 2012

Stop risipei de mancare!

Fiecare roman arunca, in medie, 100 de kilograme de alimente pe an. Afla cum ai putea face, totusi, economie.

Sambata dupa-amiaza, ora 17.00. Ca in fiecare saptamana, merg cu copiii „sa fac plinul“ la hypermarket. Mai intai, sticlele – apa, laptele si vinul. Hop! In carucior. Carnea, branzeturile si mezelurile, dupa aceea. Aleg, cel mai adesea, produse gata ambalate, pentru a castiga timp. La raionul de fructe si legume, nu ma zgarcesc la cantitate. Avem patru guri de hranit! In treacat, vad oferta cu doua cutii de oua la pret de una. O punga cu 20 de croissante ma ispiteste de pe un raft. Cedez. Acelasi scenariu se repeta cu cele 16 iaurturi cu fructe, la promotie.

Intors acasa, fac curatenie in frigider si loc in camara, pentru a aseza cumparaturile. Profit de moment ca sa duc la gunoi tot ce-mi prisoseste. O oala de supa, resturi de carne si de mancare gatita, iaurturi expirate, un borcan de sos bolognez inceput, legume vestejite si salata veche... Dupa plin, golul.

Fiecare roman arunca, in medie, 100 de kilograme de alimente pe an, conform ultimelor date ale Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europene. Si inca suntem sub media continentala. La nivelul UE, in cele 27 de state membre se arunca anual aproximativ 89 de milioane de tone de alimente, ceea ce inseamna 180 de kilograme pe cap de locuitor. Mai trist este faptul ca, potrivit Comisiei Europene, in 2020 cantitatea de alimente aruncata la gunoi va ajunge la 126 de milioane de tone, cu 40% mai mare decat cea actuala.

„In tarile dezvoltate, aproximativ o treime din produsele alimentare fie se arunca, fie se distruge in etapele preliminare, de la productie si distributie pana la consumator“, atrag atentia cercetatorii francezi Marion Guillou si Gérard Matheron, in cartea lor “9 Milliards d’hommes à nourrir” (n.r.: Noua miliarde de oameni de hranit).

Pentru a stopa acest tip de comportament, o directiva europeana impune celor 27 de state membre sa planifice pentru anii care vin o reducere a productiei de deseuri. Numeroase autoritati locale din capitalele europene se preocupa deja de acest lucru. Si la Bucuresti, primaria a conceput, in 2009, un plan municipal de gestionare a deseurilor, in conformitate cu impunerile de la Bruxelles. Acesta prevede, printre altele, reducerea, in 2012, a cantitatii de deseuri biodegradabile, acolo unde sunt incadrate si cele alimentare, cu 42%, fata de anul de referinta 1995. Numai ca, prins in miezul luptelor politice, planul nu a fost adoptat de Consiliul General si a ramas doar la nivel de proiect, care inca mai poate fi consultat pe site-ul Primariei (www.pmb.ro). Cert este ca, la ora actuala, nici municipalitatea si nici vreunul dintre operatorii de salubritate din Bucuresti nu cunosc, cu exactitate, cantitatea de deseuri alimentare generata de populatie. Dar toata lumea recunoaste ca aceasta e in crestere in ultimii ani.

La Paris, de exemplu, primaria a vrut sa afle si deruleaza deja un studiu pilot, in trei etape, ale carui rezultate vor fi publicate in cursul acestui an. Prima etapa: analiza continutului a o suta de lazi de gunoi. Concluziile? „Fiecare parizian arunca, in medie, 56 de kilograme de produse alimentare pe an, din care 12 nici nu sunt desfacute din ambalaj“, a anuntat Isabelle Lardin, responsabil de gestionarea deseurilor din cadrul municipalitatii. Asta reprezinta aproape 13% din cantitatea totala a unei pubele.

Estimarile operatorilor de salubritate de la Bucuresti indica un procentaj si mai ingrijorator. „In urma determinarilor noastre, aproximativ 50% din deseurile aruncate de cetateni sunt biodegradabile (n.r.: cea mai pare parte din acestea fiind resturi alimentare)“, sustine Cristian Lazar, seful departamentului de marketing al Urban S.A., companie care se ocupa de salubrizare in Bucuresti si in alte 12 orase din tara. „Cel mai mult oamenii arunca legume si fructe, iar cartofii sunt predominanti in aceste deseuri.“

Iata, asadar,  unde ajung recomandarile dieteticienilor ce predica un mod de viata sanatos si faimoasele cinci portii de legume si fructe pe zi! A arunca alimentele a devenit un obicei de care nici macar nu ne mai dam seama.


Aceasta in conditiile in care, printre alte paradoxuri, in Romania exista, la nivel statistic, aproape trei milioane de persoane care au nevoie de ajutoare alimentare. „Este regretabil ca, in tara noastra, exista zeci de mii de oameni care sufera de foame“, spune Mihaela Geoana, presedintele Crucii Rosii Romane, organizatie care desfasoara, la ora actuala, proiectul Banca de Alimente, prin care orice roman poate dona alimente, mai ales in puncte instalate in hypermarketuri. Cum se explica, asadar, o asemenea realitate?

„In Romania nu exista, deocamdata, o educatie a cumparaturilor bine pusa la punct“, sustine Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindalimenta, din Industria Alimentara. „Si asta din cauza faptului ca, pana in 1990, magazinele erau goale, iar romanii erau nevoiti sa stea la cozi pentru a-si face aprovizionarea. Iar cand reuseam sa punem mana pe produse, luam cantitati mari, cat sa facem si provizii. Mentalitatea a ramas“, afirma Frumosu.

Pe de alta parte, el spune ca de vina este si ritmul vietii pe care cei mai multi o au, in prezent. Oamenii muncesc de la primele ore ale diminetii si se intorc de la serviciu la ore la care fie sunt prea obositi, fie magazinele s-au inchis. Asa ca majoritatea face aprovizionarea in timpul weekendului, fara a tine cont, intotdeauna, de cantitatile necesare. „Si aici s-a pastrat obiceiul de a gati sambata sau duminica, sa fie pentru toata saptamana“, continua Frumosu. „Or, in Occident, oamenii consuma hrana imediat ce au cumparat-o, cea mai mare parte fiind, intr-adevar, semipreparata“.

Un alt motiv important: goana dupa produse cat mai proaspete, care determina debarasarea, fara discernamant,  a unor alimente inca bune de consum. E foarte istet cel care stie insa sa jongleze cu nuantele dintre data limita pentru consum (DLC) si data limita de utilizare optima (DLUO). Cele doua indicatii nu inseamna deloc acelasi lucru. DLC se recunoaste, de obicei, prin mentiunea „A se consuma pana la data de...“, urmata de zi si de luna. Aceasta informeaza asupra valabilitatii produselor si trebuie sa fie respectata din motive de sanatate. Este inutil sa arunci produsul inainte de limita de valabilitate, pentru ca producatorii prevad o marja de securitate de cel putin una sau doua zile, dupa cum sustine si presedintele Sindalimenta.

Pe de alta parte, DLUO, exprimata prin mentiunea „A se consuma de preferinta inainte de...“, reprezinta doar o simpla indicatie. „Odata ce a fost depasita data inscrisa pe ambalaj, alimentul poate fi consumat fara riscuri, insa o parte din calitatile lui nutritionale s-a pierdut“, sustine Asociatia pentru Protectia Consumatorilor. Indicatia se gaseste, de regula, pe produse uscate (cafea, orez, paste, faina, biscuiti etc.), dar si pe conserve sau lichide precum sucul pasteurizat, laptele UHT sau uleiul. E inutil, asadar, sa arunci un produs cu DLUO depasit, daca socotesti ca este inca bun. Asta se intampla si din cauza ca, pentru a creste consumul, numerosi fabricanti indica un DLUO cat mai scurt posibil, fara a lua in consideratie problema analizarii valabilitatii efective a acestor produse. „Circa 10% din cumparaturile efectuate la o tura in hyper-market va ajunge, din estimarile noastre, in cele din urma, la gunoi“, conchide Dragos Frumosu.

Si mai grav e faptul ca romanii cheltuiesc aproximativ 42% din bugetul familial pe alimente, dupa cum arata un studiu publicat, in septembrie 2011, de compania de consultanta A.T. Kearney. Procentul ne situeaza in topul clasamentului european, doar bulgarii avand o pondere mai mare (43,6%). In comparatie, cehii si italienii aloca doar 19% la acest capitol. Dincolo de adevarul de necontestat al raportului dintre preturile prea mari si veniturile prea mici, ai putea, totusi, sa faci si economii la cheltuielile destinate alimentelor. Exista mai multe solutii pe care expertii in domeniu ni le sugereaza. In primul rand, trebuie sa-ti faci o evaluare serioasa a obiceiurilor de cumparare, pentru a minimiza pana la extinctie posibilitatea ca mancarea sa ajunga la gunoi.

Regula numarul unu: fa inventarul a ceea ce ai in frigider inainte de a pleca la cumparaturi. Pot exista o multime de lucruri acolo de a caror existenta sa uiti efectiv!
Regula numarul doi: fa ordine in frigider in momentul in care il umpli. Fiecare tip de produs ar trebui sa aiba locul lui anume, nu sa fie asezat aleatoriu. Mai ales ca temperatura in interior este rareori uniforma. Chiar daca depinde si de model, zona cea mai rece a frigiderului este, in mod normal, in partea de sus, acolo unde trebuie sa plasezi si produsele cele mai perisabile.
Regula numarul trei: „Pentru buna pastrare a alimentelor, temperatura in interiorul frigiderului trebuie sa fie de maximum 4˚Celsius, iar in congelator de minimum -18 grade“, avertizeaza prof. univ. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare din Bucuresti. Potrivit specialistilor, daca frigiderul nu este curatat periodic si temeinic, suprafata interioara a acestuia se poate captusi, in medie, cu 1.000 de bacterii pe centimetru patrat. Problema nu este sa le elimini pe toate, ceea ce chiar e o misiune imposibila, ci sa nu le mai dai „de mancare“ acelora dintre ele care pot fi patogene, cum ar fi listeria ori salmonella. Bacteriile „adora“ murdaria pe care o facem cand manevram alimentele (picaturi de lapte, de suc ori de sange de la carne). Trebuie, asadar, sa ne facem obiceiul de a sterge imediat aceste urme, cu un burete, fara sa mai asteptam pana la curatenia generala pe care o facem periodic.

O alta sugestie ar fi sa incerci sa refolosesti toate resturile de alimente inainte de a face din nou aprovizionarea, dupa cum ne sfatuieste Ioana Grigore, de la Lumearetetelor.ro, castigatoarea primei editii a emisiunii culinare Academia lui Horia. „Carnea de la friptura o poti folosi in salate de legume si cruditati sau la cateva portii de paste bolognese“, spune Ioana. Cartofii fierti ii poti zdrobi, pentru a-i transforma intr-un piure sau ii poti amesteca cu ceapa si oua batute, pentru a face, dupa un scurt popas la cuptor, placinte.

Painea uscata se poate refolosi ca pesmet. Totul e sa nu mucegaiasca. Pentru asta, ar fi bine s-o pui putin la cuptor, s-o prajesti si s-o macini. „Daca o ungi cu putin ulei de masline si o tai bucatele, apoi o prajesti in cuptor, obtii crutoane bune pentru supele creme“, mai spune Ioana. Tot ea ne indeamna sa folosim resturile de mezeluri si branzeturi din frigider la prepararea unei gustari ce poate fi consumata la micul dejun. „Bate bine cateva oua si amesteca-le cu smantana. Adauga apoi resturile de mancare, taiate marunt, pune niste parmezan si coace totul in jur de o jumatate de ora, pana cand capata o crusta aurie“.

Unele ramasite de mancare nu se pot folosi imediat, dar nici nu trebuie sa le arunci. De exemplu, daca-ti ramane zarzavat, il poti taia si pune in pungute, la congelator, pana vei avea nevoie de el.
Dupa toate aceste sfaturi primite de la experti, recunosc, sincer, ca, odata ajuns acasa, am privit altfel frigiderul. Chiar daca eram obosit, primul lucru pe care l-am facut a fost sa-l spal riguros. Apoi sa selectez resturile de mancare pe care le puteam refolosi. De aceeasi curatenie a avut parte si camara. M-am „aranjat“ astfel de o oala zdravana de legume uscate pentru supa, precum si de o portie serioasa de carne tocmai buna la paste.

In timp ce-mi intocmeam lista de cumparaturi pentru a doua zi, mi-am dat seama ca, daca as tine strict de ea, fara sa mai cad victima promotiilor de tot felul, cheltuielile pe care le-as face lunar pentru alimente ar scadea semnificativ. La fel si cantitatea de alimente pe care sunt nevoit sa o arunc, saptamanal, la gunoi.

10 trucuri antirisipa verificate

1. Ti s-a uscat painea? Trece-o printr-un jet de apa, apoi pune-o la cuptor cateva minute si va redeveni crocanta si buna.

2. Morcovii s-au vestejit? Tine-i in apa, timp de o ora, si isi vor recapata vigoarea. E magic!

3. Ai cumparat prea multa salata? Pune-o la supa. Sau o poti aseza intr-o tigaie cu cateva cepe, pentru garnitura unei tarte cu legume.

4. Cu legumele uitate prin frigider se poate prepara lasagna.

5. Pune merele zbarcite in apa clocotita si isi vor reveni.

6. Transfera intotdeauna smantana proaspata intr-un borcan de sticla. Asa se pastreaza mai mult timp.

7. Cu resturi de cartofi, jambon si ceapa, prepara o omleta spaniola de zile mari.

8. Zdrobeste painea uscata, cum facea bunica, si pastreaza firimiturile pentru peste sau pui pane.

9. Curata de coaja toate fructele un pic batute si foloseste-le la o prajitura, un compot sau in iaurturile cu fructe.

10. Nu mai arunca lamaile incepute sau chiar uscate. Le poti folosi la indepartarea mizeriei si a pietrei de pe chiuveta, redandu-i astfel stralucirea. Lamaia curata la fel de bine ca detergentul, doar ca nu mai cheltuiesti bani si este ecologica.

Articol semnat de: Catalin Ionita si Maryse Charlot
Sursa: www.erd.ro

Cititi si alte articole similare:

Un comentariu:

  1. Arunc multe alimnente, acum am frigiderul plin, dar maine sigur imi mai trebuie ceva.
    La sfarsit de saptamana aruc, iaurturi expirate, lapte,cascaval, salate, si altele.

    RăspundețiȘtergere