18 noiembrie 2011

Alimentatia copilului intre 1 si 3 ani

Pentru ca acum cateva saptamani am inceput sa va impartasesc informatii utile despre alimentatia copilului intre anumite varste, saptamana aceasta continuam cu copiii aflati intre 1 si 3 ani. Trebuie sa stiti ca acum lucrurile incep sa se complice pentru ca apare necesitatea diversificarii alimentatiei, dar totodata apar si mofturile copilului.

Dupa atingerea varstei de 1 an, copilul face un salt calitativ de dezvoltare. Capacitatea de a comunica verbal cu membrii familiei incepe sa se formeze, se perfectioneaza procesele de digestie si cele metabolice, dentitia se completeaza pana la 2 ani. La aceasta varsta, se fixeaza obiceiurile alimentare pentru toata viata, fapt de mare importanta pentru starea de sanatate de mai tarziu. Parintii trebuie sa impuna copiilor cele mai corespunzatoare si sanatoase obiceiuri alimentare:
•    asigurarea unui program regulat al meselor;
•    intreruperea biberonului pentru ingerarea de alimente lichide;
•    evitarea bauturilor dulci la culcare (acestea favorizeaza devoltarea cariilor dentare);
•    evitarea consumului de lichide intre mese (acestea scad apetitul);
•    evitarea consumului exagerat de dulciuri concentrate intre mese, ele scad, de asemenea, apetitul; se vor folosi o data sau de doua ori pe zi, la sfarsitul meselor principale;
•    evitarea fortarii copilului la masa;
•    evitarea manevrelor de stimulare a acceptarii alimentelor prin oferirea de distractii in timpul mesei (aceasta poate duce la un comportament nevrotic fata de alimentatie);
•    nu trebuie servite portii prea mari copilului. Portia medie pentru un copil intre 1 si 3 ani este un sfert din cea a unui adult.

Un copil intre 1 si 3 ani are nevoie de:


Baieti: 1230 kcal; 14,5 g proteine; 350 mg calciu; 6.9 mg fier


Fete: 1165 kcal; 14.5 g proteine; 350 mg calciu; 6.9 mg fier
Din acestea 14-15% trebuie sa fie reprezentate de proteine, 30-33% de lipide si restul, de 53-55%, de glucide. Dintre proteine, 70-75% vor fi proteine cu valoare biologica mare, restul fiind reprezentate de cele de origine vegetala. In cazul lipidelor: 70% vor fi de origine animala si restul de origine vegetala.


Se vor da 5 mese pe zi repartizate astfel: 20% dimineata, 35-40% la pranz, 20% seara si cate 10-15% la gustarile de dimineata si dupa-amiaza. Sunt interzise alimentele prea picante sau prea sarate, alcoolul sub orice forma, mezelurile si conservele de carne sau de peste, cafeaua naturala, ciupercile, painea neagra, alimentele prea grase, alimentele prajite.


Pentu asigurarea aportului de proteine cu valoare biologica mare este recomandat consumul de alimente de origine animala cum sunt:
•    laptele (500-600 ml/zi),
•    branzeturile (15 g/zi),
•    ouale (un ou la 2-3 zile in primul an, apoi aprox 20 g/zi sau chiar un ou pe zi, daca este suportat bine de la varsta de doi ani).




Oul este un aliment complet, cu valoare calorica crescuta. In primul an se va da oul fiert tare si numai galbenusul. Oul intreg cu albus, se da copilului dupa varsta de un an si jumatate. De asemenea, oul se va putea consuma inclus in diverse preparate. Se foloseste oul de gaina; oul de rata trebuie evitat din cauza toxiinfectiilor alimentare care pot aparea. Albusul de ou poate determina la unii copii urticarie, edeme si chiar tulburari digestive. Ouale prajite (omleta, jumari, ochiuri cu grasime) nu sunt indicate pentru copii mici.

Carnea este un aliment de baza in alimentatia copiilor prin continutul de aminoacizi necesari organismului. Se va da in primul an de 3-4 ori pe saptamana (alternand cu oul sau cu branza de vaci). Dupa varsta de doi ani se pot da, in fiecare zi, 30-45 g de carne. Se foloseste carnea de pasare, de manzat si vaca bine fiarta si tocata marunt. Carnea de vita, miel, vanat si porc este greu de digerat pentru copii prin continutul crescut de gelatina si lipide.
•    Carnea alba (pasare, peste) este mai digestibila decat carnea rosie. Perisoare din piept de pasare se pot folosi in alimentatia copilului.
•    Ficatul, rinichiul, inima si chiar creierul (dat peste varsta de doi ani) au un continut crescut in vitamine si saruri minerale.
•    Grasimile se vor da sub forma de: unt, smantana, frisca, ulei. Sunt interzise la aceasta varsta slanina, untura si seul.
•    Mezelurile sunt greu de digerat, prea condimentate, usor alterabile si se interzic copiilor mici.
•    Sunca de Praga se poate administra copiilor peste 1 an si 6 luni


Grasimile animale vor fi date sub forma de galbenus de ou, unt, smantana, frisca iar cele de origine vegetala ca ulei de floarea-soarelui, ulei de porumb. Nu se vor permite la aceasta varsta slanina, seul, untura. 


Aportul de glucide va fi asigurat prin consumul de fructe, legume, paine, fainoase: gris, fidea, taitei, orez, spaghete, pesmet, completandu-se cu zahar si alte dulciuri concentrate (miere, gemuri, dulceturi). 


Cantitatea de legume va fi de 300 g/zi, iar cea de fructe de 150 g/zi. Cel mai des folositi in alimentatia copiilor sunt morcovii, cartofii, spanacul, dovleceii, conopida, rosiile, sfecla. Pana la varsta de 2 ani se vor da fierte ca pireuri, soteuri, supe sau sub forma de sucuri de legume proaspete. Dupa aceasta varsta se pot da si salate de legume crude, rase marunt, asezonate cu ulei si suc de lamaie. 


Pana la varsta de 2 ani nu se vor da leguminoase uscate (fasole, mazare, linte). Usturoiul, ceapa si alte condimente vegetale nu se recomanda in alimentatia copiilor mici. De preferat este sa se foloseasca legumele in stare proaspata, si mai putin sub forma de conserve.
Din fructele proaspete se vor prepara sucuri, compoturi, pireuri; fructele cu samburi (cirese, caise, piersici) se pot da intregi invatand copilul cum sa scoata samburele.

Zaharul si dulciurile concentrate se vor da in cantitate de 30-35 g/zi in completarea ratiei de glucide, adaugate la diverse preparate de casa (prajituri, fainoase cu lapte, creme de lapte si ou etc). Nu trebuie sa abuzati de produsele zaharoase fiind ca acestea favorizeaza aparitia cariilor dentare.


Fainoasele date copilului mic vor consta din: paine, mamaliguta, orez, paste fainoase, prajiturele de casa.


Mai jos aveti o sugestie de meniu zilnic pentru copilul intre 1 si 3 ani din care va puteti inspira:
Micul dejun:
 este o masa importanta care nu trebuie neglijata. Deseori copiii nu au pofta de mancare in acest moment, mai ales daca sunt grabiti sa plece la cresa. Cautand bine ceea ce-i place si lasandu-l sa aleaga, se intampla rar sa nu se gaseasca ceva pe gustul copilului. Puteti incerca: 
- Lapte aromatizat, fiert 
- Iaurt, branza telemea 
- Cereale in lapte, fulgi de ovaz
 - Suc de fructe, suc de legume, fructe proaspete (banana, mar, kiwi, de exemplu) 
- Tartina cu miere, cu dulceata.


Pranzul: 
Pentru aproape toti copiii ai caror mame lucreaza, pranzul este servit in afara casei. In general, este prevazut intr-un mod echilibrat si adecvat:
- Felul intai sub forma de cruditati.
- Un fel principal preparat alternativ din carne, peste sau ou, insotit de legume variate.
- Branza sau un iaurt si/sau un fruct, compot sau ceva dulce.



Gustarea:
 Orice gustare ar trebui sa contina lactate (lapte sau desert lactat) sau suc de fructe, daca la pranz i s-au dat deja lactate. In functie de pofta de mancare, copilul poate manca si cereale, chec, o tartina etc. Puteti opta pentru paine transformata in tartine unse cu miere, dulceata, branza topita, etc.


Cina:
 Masa de seara trebuie alcatuita tinand cont de ceea ce copilul a mancat la pranz. Nu este nevoie sa contina carne sau peste, daca a mancat peste zi. Supa poate constitui felul de baza, dar nu trebuie sa va limitati la o ciorba de legume; incercati o supa care contine paste sau fidea, supa crema de tomate, ciorba de salata etc. 
Felul principal poate sa fie compus din orez sau paste fainoase, daca la pranz copilul a mancat legume. Puteti, in functie de zile, sa-i dati un ou (fiert moale sau tare) sau o felie de sunca. 
La desert, copiilor le place orezul cu lapte sau budinca de gris care completeaza bine o supa usoara, dar un compot sau ceva dulce rezolva la fel de bine problema.

Nu trebuie va ingrijorati atunci cand copilul:
•    Mananca putin. Nu uitati ca atat timp cat copilul ia constant in greutate, este activ si sanatos, atunci cu siguranta consuma suficiente calorii.
•    Nu vrea sa incerce noi alimente. Pentru a introduce noi alimente in dieta copilului, oferiti cantitati foarte mici (de exemplu, 1 lingura) si nu il fortati sa manance tot. Multi copii nu incearca un nou aliment decat dupa cel putin 10 incercari.
•    Nu mananca tot din farfurie. Obiceiul de a forta copiii sa termine tot din farfurie nu mai este la moda. In schimb, copiii trebuie invatati sa-si dea seama cand s-au saturat si sa se opreasca. Atunci cand copilul nu mananca tot, oferiti-i portii mai mici.
•    Refuza unele alimente. Nu pregatiti feluri de mancaruri foarte complicate, cu sosuri sau condimente pentru copilul dvs. In schimb, gatiti cat mai simplu. Desi nu este nevoie sa pregatiti zilnic un fel de mancare special pentru copil, nu trebuie sa va fiti surprinsa atunci cand acesta refuza mancarea pentru adulti.
Sper sa va fie de folos aceste sfaturi si sa fie usor de aplicat si in familia voastra.
Daca aveti timp, va invit sa urmariti AICI si un mic filmulet cu sfaturi despre cum sa faci fata unui copil mofturos.



Surse:
www.pentrufamilie.ro
www.nou-nascuti.ro
www.eva.ro
www.noi3.ro
www.dieta.romedic.ro

Poze:
www.helpforbusymums.com
www.visualphotos.com
www.socialcafemag.com

Un comentariu:

  1. Blogul meu, Hrana si poveste, poate fi o sursa de inspiratie pt parintii ai caror copii refuza legumele, fructele:) Succes!
    https://plus.google.com/+AliceMonac/posts

    RăspundețiȘtergere