4 martie 2011

A fi sau a nu fi un parinte bun... aceasta e intrebarea

Ma intrebam zilele trecute ce inseamna sa fii un parinte bun. Inseamna oare sa iti petreci cat mai mult timp cu puiul tau in timp ce restul in casa se prabuseste?! Inseamna sa ii oferi tot ce are nevoie dar sa il neglijezi?! Inseamna sa doarma cu tine in pat dar ziua sa nu ai timp nici sa ii spui o strofa dintr-o poezie?! Toate intrebari retorice dar usturatoare. Unde este echilibrul care ne face sa fim parinti buni si ce ne-ar putea face sa fim catalogati parinti rai?!

Relatia dintre copii si parinti este intr-o continua schimbare si evolutie. Ma gandesc ca trebuie sa ne privim atat pe noi, cat si copiii, cu atentie pentru a vedea care este raspunsul la aceasta intrebare. Daca copilul este sanatos si jucaus, zambaret si multumit, sau de ce nu?! agitat si plangacios sau nelinistit si temator atunci putem trage o concluzie... insa superficiala. Sufletul nostru este cel care simte cel mai bine ce inseamna sa fii un parinte bun. Acolo se aduna toate, si bune si rele, si se cantaresc.


Una dintre prietenele mele are un pusti apropiat de varsta puiului meu si ne gasim de multe ori discutand care, cum, ce a mai facut insa in sensul competitional al discutiei. Am rationat si mi-am dat seama ca eu nu sunt asa. Nu suntem intr-o competitie si, cel mai important, fiecare copil este diferit. Este o mare greseala sa ii comparam cu altii (si chiar cu fratii mai mici sau mai mari). Fac mea culpa in gandul meu dupa discutia cu prietena si imi promit sa nu mai las astfel de convorbiri sa ma ia prin surprindere.

Parintii sunt cei care ii ajuta pe copii sa ajunga OAMENII de mai tarziu. Trebuie sa ii intelegem si sa scoatem la iveala tot ce au mai bun si mai frumos. E adevarat conteaza si mediul social si familial, si elementele imprevizibile care dau sarea si piperul vietii, insa orice copil poate fi modelat. Conteaza atentia, dragostea, timpul, rabdarea si rezultatele speram ca nu vor intarzia sa apara.

Tu ce fel de parinte esti?

Un comentariu:

  1. da , asa cum am sustinut de f multe ori , e cea mai mare greseala sa compari copiii intre ei , in orice aspect.Nu o sa te alegi decat cu frustrari, stres si... mai multe intrebari fara raspuns.Corect, fiecare copil e special , are ritmul lui in orice activitate si e UNIC.Cat despre timpul petrecut cu copilul , eu merg pe ideea ca primeaza calitatea timpului petrecut cu copilul si nu cantitatea.Degeaba stai o zi intreaga langa el, daca nu folosesti ziua asta ca sa i dai atentie , sa l educi, sa l cunosti...PUp!

    RăspundețiȘtergere